0

Zsófia Torma a fost prima femeie arheolog din lume, „Doctor Honoris Causa” a Universității Maghiare de Științe „Franz Joseph din Cluj. Deși era româncă, a fost citată în referințele de specialitate ca unguroaică.

Născută în anul 1832, la 27 septembrie, în localitatea Cristur, comitatul Hunedoara, și-a petrecut primii 29 de ani în casa părintească din localitatea Crișteștii Ciceului (jud. Bistrița-Năsăud).

Tatăl ei, Iosif Torma, provenit dintr-o veche familie ardeleană nobilă, făcuse cercetări arheologice la avanpostul roman de la Ilișua (jud. Bistrita-Nasaud). Fratele ei mai mare, Károly Torma, profesor universitar la Pesta, arheolog și epigrafist, a fost cel care a înființat muzeul antichităților dacice de la Aquincum (Buda veche). Amândoi i-au insuflat Zsofiei pasiunea pentru istorie și au încurajat-o să studieze istoria și arheologia.

Primele săpături arheologice în zona Turdaș. Dupa moartea tatălui, în anul 1861, Zsófia Torma avea să se stabilească la Orăștie, unde va deveni membră a Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara și a Comitetului Director.

În anul 1875 începe primele săpături arheologice în zona Turdaș, lângă Alba-Iulia, iar în anul următor pe Valea Nandrului. Până în anul 1879 va mai efectua săpături în localitățile: Josani, Nandru, peștera de la Nandru, Cârjiți, Geoagiu de Jos, Coldău, Hunedoara, Găunoasa și Aranieș.

Descoperirile făcute la Turdaș și Valea Nandrului, din anul 1875, aveau să confirme existența unei proto-scrieri, inscripționat pe diferite obiecte ceramice, figurine sau  fusaiole. Inventarul acestor semne simple și complexe, depășește un numar de peste 300 de inscripții sub forme regulate, geometrice sau stilizate.

Prezentarea făcută de Zsófia la reuniunea generală a Societății Germane de Antropologie, ținută la Berlin, în luna august 1880, și discuțiile ulterioare ale cercetatoarei cu iluştrii arheologi ai timpului: A. Voss, R. Virchov și H. Schlieman vor duce la concluzia că populațiile neolitice europeene aveau un sistem propriu de scriere cert.

Existența proto-scrierii descoperite de Zsófia Torma avea să fie confirmată în 1908 și 1961

Această deducţie a fost făcută cu 86 de ani înaintea descoperirii celebrelor plăcuțe de la Tărtăria descoperite de către Nicolae Vlasa în anul 1961.

Existența acestei proto-scrieri descoperite de către Zsófia Torma avea sa fie re-confirmată în anul 1908, când M. Vasic le va regăsi în situl de la Vinca, lângă Belgradul Sârbesc și după cincizeci de ani mai târziu, când vor fi din nou regăsite la Banjica, tot în apropierea capitalei sârbe.

Pe tot parcursul vieții ei, Zsófia Torma s-a implicat din ce în ce mai mult în activitatea arheologică, ținând permanent legătura cu marii cercetatori și istorici ai acelor timpuri.

Szofia Torma avea să treacă la cele veșnice în locuința sa de la Orăștie, la 14 noiembrie 1899, ora 15.30, în urma unui atac de cord.

Făcând o comparație între scrierile descoperite la Turdaș, Vinca și Lepenski Vir,  paleolingvistul iugoslav Radivoje Pesic, profesor la Universitățile din Belgrad și Roma, a ajuns la concluzia că scrierile erau de formă liniara și nu pictografică, reușind, prin sistematizarea semnelor descoperite, să identifice 57 de litere, despre care susține că ar fi stat la baza alfabetului etrusc, organizat din 26 de litere. Concluziile lui nu au fost însă bine primite de elita cercetătorilor europeni.

Identitatea aproape perfectă a culturii din Dacia cu cea din Troia

În zilele de 5-12 august 1880, la a XI-a reuniune generală a Societății germane de antropologie, ținută la Berlin, unde au fost 470 de participanți,  cercetătoarea Zsófia Torma din Oraștie se întâlnea cu cercetători  reputați în arheologia preistorică, printre care A. Voss, R. Virchow și H. Schliemann. În urma discuțiilor purtate, după argumentația cercetătoarei românce, aceștia ajung la concluzia că populațiile neolitice aveau scriere și se propune descifrarea semnelor acesteia.

Un an mai târziu, într-o moțiune din 13 iulie 1881, Zsófia propunea reînceperea săpăturilor sistematice la Sarmizegetusa, în credința că prin descrierea scrierii dacice s-ar putea rezolva traducerea inscripțiilor de la Troia, care rămăseseră netraduse.

În anul 1882, ea a publicat, în Anuarul Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara, câteva dintre studiile sale, reunite sub titlul «Contribuții la preistoria comitatului Hunedoara»”. Lucrările fusesera prezentate anterior la una din ședintele respectivei societăți (pe 30 noiembrie 1880).

Autoarea a înfățișat, în această culegere de studii, o colecție unică de obiecte preistorice, descoperite de la Turdaș și Valea Nandrului. Cele mai prețioase sunt idolii de lut de la Turdaș și Valea Nandrului, precum și roțile de lut, conținând rudimente de scriere.

Revenind la comunicările Zsófiei de la Berlin din august 1880, trebuie făcute câteva precizări. Prima ar fi aceea că marele arheolog Schlieman a declarat atunci că este de acord cu concluzia autoarei, conform căreia «străvechii locuitori ai Translvaniei aparțineau aceluiași trunchi preistoric al unei familii de popoare ariene, precum cel din Hissarlik»”.

Tot la Berlin, Zsófia Torma a abordat problema semnelor grafice existente pe obiectele descoperite la Turdaș și Valea Nandrului, subliniind uimitoarea asemănare dintre grafemele amintite și semnele aparținând scrierilor din Troia și Cipru, analizate de Schlieman în celebra sa carte „Ilios” și de Cesnola în lucrarea „Cypern”.

În finalul comunicării, cercetătoarea a atras atenția asupra identității perfecte dintre cultura de la Troia și aceea din Dacia. Totodată autoarea a afirmat că locuitorii preistorici ai României au cunoscut scrierea.


Sursa: http://www.cunoastelumea.ro/romanca-zsofia-torma-prima-femeie-arheolog-din-lume-proto-scrierile-de-la-turdas-si-valea-nandrului-descoperite-in-1875/


Like it? Share with your friends!

0

What's Your Reaction?

Cry Cry
0
Cry
Cute Cute
0
Cute
Damn Damn
0
Damn
Dislike Dislike
0
Dislike
Like Like
0
Like
Lol Lol
0
Lol
Love Love
0
Love
Win Win
0
Win
WTF WTF
0
WTF