0

Spectaculos, impresionant, impunător sunt uneori cuvinte prea sărace pentru a transmite trăirea pe care ne-o oferă un loc, o persoană, un lucru. De multe ori se întâmplă să ne fie mai greu să vorbim sau să povestim despre locuri cu adevărat senzaţionale decât despre cele care ne-au dezamăgit. Fără îndoială că acest concept se aplică şi în cazul Italiei, una dintre cele mai frumoase şi mai istorice ţări din Europa. Nu ne este deloc la îndemână să exprimăm în cuvinte tot ceea ce oferă acest stat vizitat anual de milioane de turişti de pe întreg mapamondul, însă este un bun prilej să încercăm.

Dintre minunile Italiei face parte şi Matera, un oraş din regiunea Basilicata, aflată în sudul ţării. Oraşul se află într-un mic canion, care pe parcursul anilor a fost erodat de un flux mic ce poartă numele de Gravina. Matera mai este cunoscut şi sub denumirea de ”Oraşul Subteran”, fiind al doilea cel mai vechi oraş din lume locuit permanent, după Petra (Iordania). Metropola este alcătuită numai din clădiri vechi, de o însemnătate uriaşă, ceea ce a dus la includerea ei în Patrimoniul Mondial UNESCO încă din anul 1993. Specialiştii au apreciat zona pentru “ecosistemul său urban extraordinar, în stare să perpetueze, din epoca preistorică şi până astăzi, modelele habitative ale peşterilor şi să le adapteze timpurilor, fără să distrugă armonia între om şi natură”.

Scurtă istorie a oraşului

Matera este unul dintre cele mai fascinante oraşe ale Italiei, cu o poveste neobişnuită, rar întâlnită pe continentul european. Localitatea este faimoasă în primul rând pentru casele construite în stâncă, denumite ”sassi”. Aceste locuinţe, asemenătoare peşterilor, se consideră a fi printre primele aşezări umane din Italia, care datează din epoca Paleolitică. Estimativ, ”casele” au fost construite în urmă cu aproximativ 9.000 de ani. De atunci şi până în 1950, peşterile au fost locuite continuu.

Secolul al III-lea înainte de Hristos este momentul în care romanii au fondat oraşul Matera, denumit pe atunci Matheola, trecând apoi în stăpânirea lombarzilor şi devenind parte a Ducatului Benevento. În secolele al VII-lea şi al VIII-lea, în grotele din apropiere s-au stabilit mănăstiri benedictine şi greco-ortodoxe. Luptele dintre bizantini şi împăraţii germani dintre secolele al IX-lea şi al X-lea au distrus parţial oraşul, reconstruit mai târziu. Numeroase epidemii şi cutremure pun din nou Matera la pământ, dar oraşul renaşte parcă din propria-i cenuşă.

După stabilirea normanzilor în Apulia, Matera a fost condusă de William Braţ de Fier, începând din 1043. În secolul al XV-lea a intrat în stăpânirea aragonezilor şi a devenit fieful baronilor de Tramontano. Apoximativ două secole mai târziu a fost cucerită de familia Orsini. A devenit apoi capitala regiunii Basilicata, până în 1806, iar din 1927, este capitala provinciei cu acelaşi nume.

Regiunea a fost complet abandonată până în anii ’80, fiind considerată “ruşinea Italiei”, din cauza sărăciei totale, în care trăiau oamenii, în locuinţele mai sus amintite, săpate în caverne. Era o civilizaţie arhaică, ruptă de lume şi de orice formă de progres, abandonată şi izolată. Pe alocuri casele au fost suprapuse, fapt care arată imaginaţia incredibilă a oamenilor, în timpurile străvechi, atunci când nu au folosit decât câteva instrumente rudimentare pentru a ridica aceste capodopere arhitecturale.

Primele aşezări umane din teritoriul Matera au profitat de numeroase peşteri naturale din regiune, care definesc peisajul stâncos. De-a lungul timpului, noi peşteri au fost săpate în piatră pentru a găzdui populaţia ce se afla în continuă creştere. Pe măsură ce oraşul s-a dezvoltat, a devenit un amestec de alei înguste şi de scări săpate în stâncă.

Până în secolul al XX-lea, regiunea Matera a fost una dintre cele mai sărace din Italia. Nu exista nici sistem de aprovizionare cu apă potabilă, nici canalizare, nu existau instalaţii de energie electrică şi nici alte facilităţi disponibile. Oamenii nu aveau bunurile necesare de bază pentru că nu existau magazine. Alimentaţia lor tipică consta din pâine, ulei, roşii zdrobite şi ardei. Multe familii locuiau efectiv împreună cu animalele lor în condiţii neigienice şi prielnice dezvoltării bolilor, în special a malariei. Sărăcia extremă a acestor persoane în perioada conducerii fasciste al lui Mussolini Benito a fost descrisă în cartea medicului italian Carlo Levi, „Hristos s-a oprit la Eboli”.

Modul de viaţă extrem de sărac şi periculos pentru sănătatea locuitorilor din Sassi a devenit un subiect foarte important de dezbatere la nivel naţional. Astfel, prin semnarea unui decret s-a impus evacuarea locuitorilor care trăiau în grotele săpate în piatră şi mutarea lor în locuinţe moderne, în oraşul nou. De aici a început procesul de emancipare a Materei străvechi, hotărându-se conservarea locului prin recondiţionarea grotelor şi transformarea lor în case normale. Ulterior, o parte dintre ele au devenit pensiuni, magazine şi restaurante. Păstrându-şi înfăţişarea extrem de veche şi plină de un farmec unic, Sassi din zilele noastre este foarte bine întreţinut ajungând o atracţie tot mai căutată de turiştii din întreaga lume. Grotele rămase pe stâncile din imediata apropiere ascund şi astăzi mărturii covârşitoare, unde încă se mai pot vedea fresce de o valoare impresionantă.

Soarta Matera s-a schimbat după 1993, când UNESCO a declarat Sassi di Matera şi Bisericile din peşteri ca sit al Patrimoniului Mondial, atrăgând astfel un val de turişti curioşi. După aceasta, multe dintre peşterile din Matera au fost restaurate şi transformate în case confortabile, hoteluri şi restaurante elegante.

Geografie şi demografie

În timp ce o parte a oraşului se întinde pe platoul Murgia, faimosul Sassi cuprinde locuinţe de peşteră şi biserici de rocă construite şi săpate în laturile defileului Gravina care scade dramatic sub ea. Locuinţele din peşteri ale Sassi sunt cel mai amplu exemplu de acest gen din Marea Mediterană. Acum, însă, cartierul Sassi a trecut printr-o extinsă re-dezvoltare găzduind, în prezent, câteva hoteluri incredibile în peşteri, case private şi restaurante.

Matera este împărţită în trei zone distincte: oraşul normal, care nu are nimic special faţă de alte oraşe tipice zonei de sud a Italiei, şi celelalte două zone care reprezintă ”sarea şi piperul” Materei: Citta dei Sassi – Oraşul de Piatră este practic inima aşezării, cel mai atractiv şi senzaţional loc din Matera, urmat de zona bisericilor rupestre din grotele săpate în roca moale de calcar, aflate pe cealaltă parte a oraşului, într-un peisaj aproape selenar, ireal de frumos. Matera reprezintă cel mai bine păstrat şi conservat exemplu de aşezare troglodită din spaţiul Mediteranei, fiind o autentică lecţie pe viu de istorie şi de viaţă, un adevărat muzeu în aer liber, sculptat parcă într-un bloc imens de piatră.

Matera este o călătorie într-o altă dimensiune a spaţiului şi timpului. Este un spaţiu care se parcurge lent, între scările crestate în stâncă, ce şerpuiesc printre peşteri preistorice şi cărări abrupte. Ajunşi în acest ţinut straniu şi oarecum dezolant al stâncilor din Matera, veţi avea senzaţia că trăiţi în alte vremuri. Printre stâncile cavernoase şi labirinturile subterane întâlneşti o mare bogăţie de vestigii. Arhitectura grotelor şi lumea subterană sunt legate prin scări cioplite în stâncă, cu mici grădini închise între zidurile de piatră. Stâncile, aşezate de-a valma, sunt locuinţe în rocă şi fac din această aşezare una dintre cele mai ciudate din lume. Mergând pe străzile oraşului subteran descoperi vechi locuri de cult, folosite pentru a celebra legătura dintre soare şi piatră: nenumărate chilii, bazilici cioplite în pereţii defileului şi în văile secundare. În unele dintre aceste biserici puteţi admira fresce foarte bine păstrate din secolele XII-XVI. Dar Matera are şi nenumărate exemple de arhitectură romanică şi barocă. Călătoria poate începe din Piaţa Domului, restaurată recent, de unde puteţi privi spre încântare marea grotă sculptată în stâncă, Sassobarisano.

Oraşul vechi

În oraşul vechi din Matera nu se poate intra cu maşina, tot traseul făcându-se pe jos. În această zonă a oraşului se şi poate înnopta, întrucât găsiţi B&B-uri (Bed and Breakfast) mai peste tot, unele dintre ele atât de elegante, că ar putea rivaliza uşor cu hoteluri de 4-5 stele. Preţul este însă pe măsură! Nici mâncarea nu este ieftină la localurile elegante din oraşul vechi, dar, probabil, că priveliştea şi tradiţia costă peste tot în lume!

Cum ajungeţi la Matera

Cea mai bună ocazie de a ajunge la Matera este atunci când veţi face un city-break la Bari, distanţa dintre cele două oraşe putând fi parcursă cu trenul, cam într-o oră şi jumătate. Trenurile spre Matera sunt operate de o companie privată – Ferrovie Appulo Lucane. Atât linia, cât şi casa de bilete, sunt amplasate într-o altă clădire a gării centrale din Bari. Oraşul este situat în apropiere de locul în care se îmbină ”tocul şi talpa” cizmei italiene. Cel mai apropiat aeroport este cel din Bari (la aproximativ 70km). Din aeroportul din Bari se poate lua autobuzul până în Matera, companiile Pugliairbus şi Sita Sud oferind curse zilnice, iar drumul durând aproximativ 75 de minute. O altă variantă ar fi luaţi un autobuz care leagă aeroportul de centrul oraşului Bari. Cursele sunt destul de dese, iar călătoria durează în jur de 30 de minute.

Ce să vizitaţi în Matera

În Matera nu există multe obiective turistice, oraşul în sine fiind atracţia principală, în special zona peşterilor. Aşadar, acordaţi măcar o zi plimbărilor pe străzile din Sassi. Peşterile nu sunt întotdeauna vizibile din afară, aşa că trebuie să intraţi înăuntru pentru a vedea exact cum se trăia acolo.

Biserici şi mănăstiri

Matera este o colecţie vastă de lăcaşe de cult, inclusiv un număr mare de biserici rupestre (chiesi rupestri) săpate în roca moale din regiune. Catedrala Matera este cea mai impozantă dintre ele, fiind o dedicaţie pentru Santa Maria della Bruna, încă din 1389. Construcţia urmează stilul architectural romanic, construcţia fiind unică şi datorită unui turn cu clopotniţă de 52 de metri înălţime. Interiorul urmează planul unei cruci latine, fiind decorat cu elemente ce aparţin stilurilor baroc şi bizantin. Caracteristica principală a faţadei este fereastra decorată cu trandafiri, împărţit în şaisprezece coloane mici.

Există mai multe biserici şi mănăstiri, ce datează de la începuturile creştinismului. Unele sunt simple peşteri, cu un singur altar, altele sunt mai complexe, considerându-se că primii călugări ai lumii s-au rugat aici. Una dintre cele mai frumoase biserici din Matera este San Pietro Caveoso, dar aceasta nu este o biserică săpată în stâncă.


Citește mai mult: https://edifica.ro/destinatii-turistice/matera-italia-capitala-culturala-europeana-2019/


Like it? Share with your friends!

0

What's Your Reaction?

Cry Cry
0
Cry
Cute Cute
0
Cute
Damn Damn
0
Damn
Dislike Dislike
0
Dislike
Like Like
0
Like
Lol Lol
0
Lol
Love Love
0
Love
Win Win
0
Win
WTF WTF
0
WTF